PLATFORMA DE ÎNVĂȚARE
Modulul 5 – Pot rezolva probleme?
Unitatea 3: Cum să identifici soluții posibile?
Cum să dezvolți idei pentru soluții posibile?
După etapele și etapele RCP, veți putea acum să generați idei cu privire la întrebarea de provocare pe care ați formulat-o înainte.
Există multe tehnici de gândire divergentă/ creativă pentru a face acest lucru. Vom alege doar unele dintre instrumentele principale și vom explica când și cum le puteți folosi.
Brainstormingul
Introdus de teoreticianul creativității Alex Osborn, brainstorming-ul este o modalitate de a genera idei în cadrul unui grup. Este de obicei utilizat în etapele de început ale unui proiect, unde posibilitățile pentru proiect nu sunt clar înțelese sau definite. Este un instrument pentru a beneficia de creativitatea unui număr limitat de oameni pentru a genera un număr mare de idei. Mediul de brainstorming favorizează o explozie neinhibată, non-critică, de idei, concepte, politici, decizii și strategii. În brainstorming, toate contribuțiile sunt valide, iar cheia unei sesiuni de succes este să împărtășești cât mai multe idei fără să le evaluezi.
Ședințele de brainstorming pot fi nestructurate – adică este posibil să nu existe un moderator sau un facilitator. Majoritatea sesiunilor, însă, sunt facilitate, prin discuții structurate cu ghiduri pentru a ajuta procesul să se desfășoare fără probleme și să permită să se extindă o varietate de perspective și idei.
Atenție, deoarece „Brainstormingul” este adesea confundat cu diferite lucruri, cum ar fi întâlniri, discuții, conversații în mod informal sau ședințe. De asemenea, este esențial să înțelegeți că există instrumente diferite de brainstorming pentru a ajunge la o rezolvare creativă a problemelor mai eficientă.
Osborn a introdus 4 reguli de bază pentru brainstorming:
1. CRITICA nu este permisă, nu există judecăți
2. LIBERTATEA ÎN GÂNDIRE este binevenită – este necesar să nu vă fie frică să veniți cu idei ciudate și să spuneți ce vă trece prin minte
3. CANTITATEA este necesară în ceea ce privește ideile
4. COMBINĂRILE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIRILE ideilor emergente ar trebui să fie încercată.
Urmăriți videoclipul pentru a înțelege cum ar trebui să funcționeze o sesiune de brainstorming atunci când este făcută așa cum trebuie:
Amintiți-vă că găsirea ideilor este a patra etapă din procesul Osborn-Parnes, nu prima. Adesea, întâlnirile pentru brainstorming încep în această etapă de găsire a ideilor, înainte de identificarea problemei reale. În plus, acestea se și termină adesea aici, cu o listă de idei, dar fără alte acțiuni.
Hărțile minții
O hartă a minții este o diagramă folosită pentru conturarea informațiilor care utilizează conexiuni și niveluri pentru a genera idei pornind de la un cuvânt-cheie sau o idee-cheie. Prin crearea acestei diagrame, puteți organiza vizual informații în jurul unei probleme sau situații.
Desenată ca imagine în centrul unei pagini goale, se asociază reprezentări ale ideilor precum imagini, cuvinte și părți ale cuvintelor. Ideile majore sunt legate direct de conceptul central, iar alte idei se desprind din acestea.
Principiile pentru construirea hărților minții sunt puține și ușor de înțeles. Cel mai bun mod de a învăța este prin practică. În scurt timp, o veți face automat. Dacă pentru adulți este dificil, deoarece gândesc liniar și iau notițe într-un mod liniar (folosind emisfera stângă a creierului).
Pentru a face hărți ale minții, trebuie să trageți idei din centrul hârtiei și să vă deplasați într-un mod radial și paralel; pentru a face asta trebuie să folosiți atât partea dvs. creativă a creierului, cât și partea logică. Cu o oarecare experiență, vă dezvoltați propriul stil, propria dvs. paletă de culori, propriile simboluri, propriile icoane etc.
Hărțile minții pot fi desenate de mână, fie ca „note brute” în timpul unei sesiuni de conferințe, întruniri sau ședințe de planificare, de exemplu, sau ca imagini de calitate superioară atunci când este disponibil mai mult timp.
Ghidul hărții minții
Tony Buzan, psiholog, sugerează următoarele recomandări pentru crearea hărților minții:
1. Începeți în centru cu o imagine a subiectului, folosind cel puțin 3 culori.
2. Utilizați imagini, simboluri, coduri și dimensiuni pe harta minții.
3. Selectați cuvinte-cheie și imprimați folosind litere majuscule sau minuscule.
4. Fiecare cuvânt / imagine este mai bine să fie singur și să stă pe linia sa.
5. Liniile trebuie conectate pornind de la imaginea centrală. Liniile devin mai subțiri pe măsură ce radiază din centru.
6. Faceți liniile cu aceeași lungime cu cuvântul/ imaginea pe care o susțin.
7. Folosiți mai multe culori pe toată harta minții, pentru stimularea vizuală și pentru codificare sau grupare.
8. Dezvoltați-vă propriul stil personal de cartografiere a minții.
9. Folosiți sublinierea și arătați asocierile din harta minții voastre.
10. Păstrați clară harta minții, folosind ierarhia radială sau contururi pentru a vă îmbrățișa ramurile.
Abordare non-expertă
Uneori poate fi util să aduci pe cineva dintr-o zonă diferită pentru a analiza problema și aspectele ei. Un non-expert, care nu cunoaște soluțiile „comune” pe care le aplicați în mod normal pentru problemă, vă poate ajuta să aduceți o perspectivă diferită. Un alt avantaj este că vă va obliga să explicați non-expertului raționamentul dvs. pentru a-l face să înțeleagă problema. Acest lucru vă poate ajuta să vă clarificați propria gândire și subliniază uneori erorile din analiza problemei.
Chestionarea ipotezelor/ Ce s-ar întâmpla dacă…
Adesea, atunci când ne blocăm în încercarea de a găsi o soluție la o problemă, se datorează faptului că încercăm continuu să o abordăm din același punct de plecare. Aceleași modele de gândire sunt urmate iar și iar, bazându-ne pe soluții sau strategii care sunt familiare, deoarece este ușor de presupus că, întrucât ceva a fost într-un anumit mod înainte, atunci va fi la fel întotdeauna. Puteți învăța să chestionați astfel de ipoteze și să căutați modalități alternative de abordare a situației, chiar dacă generează mai multe întrebări. Contestând în mod deliberat propriile ipoteze și spunând ce se întâmplă dacă …… nu au fost adevărate (chiar dacă este), pot genera idei noi care altfel nu ar fi fost văzute.
Ipoteze:
1. Afacerea trebuie dezvoltată
2. Voi avea mai mult de lucru dacă dezvolt afacerea.
3. Știu cum să îmi vând afacerea.
Ipoteze inversate:
1. Afacerea nu trebuie dezvoltată.
2. Voi avea mai puțin de lucru muncă dacă dezvolt afacerea
3. Nu știu cum să îmi vând afacerea – poate trebuie să fiu instruit în aceste abilități.
De asemenea, puteți pune întrebarea „Ce se întâmplă dacă?” despre o anumită problemă sau situație care să vă ajute să vedeți lucrurile diferit. Este o tehnică simplă, dar puternică, dacă o folosiți ca pe tehnica 5Whys, întrebând de mai multe ori „Ce se întâmplă dacă” în mod diferit.