Pregătirea și livrarea unui discurs sau prezentare este o provocare. Există multe întrebări de adresat pentru a obține cele mai bune rezultate. Dar, după cum probabil știți deja, adevăratul succes provine din capacitatea comunicatorului de a oferi, pe loc și direct, cel mai bun răspuns tuturor celor care pun întrebări, au sugestii sau opoziții.

A) MOTIVAȚIA ASCULTĂTORULUI

Vorbitorul trebuie să-l facă pe ascultător să se simtă ca protagonistul scenei. Mai mult sau mai puțin implicit, ascultătorul trebuie să participe. Motivațiile ascultătorului sunt legăturile care încurajează participarea.

Ce motivații poate avea un ascultător?

• Să învețe/ să se formeze. Caută să dobândească sau să dezvolte cunoștințe.
• Să te distragă. El caută să se încânte sau să se distreze cu discursul.
• Să rezolve o îndoială. Caută să rezolve sau să elimine orice îndoială cu privire la un anumit aspect.
• Să acopere o nevoie. Se urmărește găsirea unei soluții la o problemă mai mult sau mai puțin relevantă.

În funcție de fiecare motivație, de exemplu, limbajul unui discurs este structurat și se vor folosi mai mult sau mai puțin chestiuni tehnice sau se vor da exemple. În orice caz, nu trebuie uitat că ascultătorul este o persoană care încearcă să dobândească cunoștințe de preferință, într-un mod plăcut, curios și practic. Prin urmare, este întotdeauna recomandată încorporarea de povești sau cazuri reale, experiențe interesante, descoperiri de ultimă oră și informații noi și actualizate.

B) FEEDBACK

În comunicare, termenul Feedback se referă la informațiile de feedback trimise cuiva despre ceea ce a spus sau a făcut. Prin urmare, feedback-ul reprezintă informații legate de modul de a face lucrurile sau de comportamentul celuilalt.

Într-un discurs sau prezentare vorbitorul oferă și primește feedback în multe moduri diferite. Prin cuvinte, gesturi, posturi sau tăceri putem oferi și primi feedback.

În primul rând, înainte de a face feedback, ar trebui să luați în considerare:

• Ce vreau să înțeleagă cealaltă persoană?
• De unde voi ști că ai înțeles?
• Ce stare emoțională vreau să produc cu feedback-ul meu?

Un feedback bun trebuie să fie generos, autentic și specific; ÎNTOTDEAUNA FĂCUTE PE FAPTE ȘI NU PE INTERPRETĂRI.

În acest videoclip veți specifica în continuare ce este și ce nu este feedback. https://www.youtube.com/watch?v=o5m2xwVMMYI Ce este și ce nu este feedback

Iată câteva idei care vă pot ajuta să oferiți un feedback mai bun:

• Utilizați întărirea pozitivă folosind cuvinte și fraze scurte care denotă atenție. Exemple; „Am înțeles, am înțeles ce spui, desigur …”. Desigur, este esențial să se arate interesul pentru intervenția persoanei.
• Reformulați mesajul sau întrebarea expeditorului folosind propriile voastre cuvinte. Cu această tehnică ne asigurăm că restul publicului ascultă întrebarea, confirmă dacă am înțeles corect mesajul și îl clarifică și ne oferă timp să gândim și să oferim răspunsul adecvat. Mai mult, ne ajută să îmblânzim sau să neutralizăm încărcarea negativă a unor cuvinte.
• Extindeți informația solicitând emițătorului să vă explice sau să vă clarifice mesajul. Încercăm să obținem mai multe detalii despre o parte specifică a discursului dvs.
• Păstrați liniștea. Tehnica tăcerii este de a păstra liniștea când trebuie să vorbim după intervenția interlocutorului nostru. Este o tăcere pe care o provocăm în mod conștient pentru ca emițătorul să continue povestirea experiențelor sale. Indiferent de formula folosită pentru a da feedback, trebuie să ascultați întotdeauna cu atenție și fără a întrerupe. Dacă e nevoie, putem face o notiță, durează câteva secunde pentru a gândi și a răspunde fără grabă, cu decizie și claritate.
  https://www.youtube.com/watch?v=ff6HTj4FYQs Cum să oferim un feedback eficient? În acest videoclip, veți găsi mai multe idei de bază despre cum să oferiți corect un feedback.

C) ASERTIVITATEA

Asertivitatea este capacitatea de a ne exprima dorințele și drepturile noastre într-un mod amabil, sincer, deschis, direct și adecvat, reușind să spunem ceea ce ne dorim fără să îi amenințăm pe ceilalți.

Putem spune că stilul asertiv este un punct de mijloc și echilibrat între stilul pasiv și cel agresiv.
Stilul comunicativ asertiv presupune:

• Fermitate când vine vorba de exprimarea noastră (fără a fi pasivi sau agresivi).
• Claritate în mesaj (ocolirile nu ajută).
• Evitați atacurile și reproșurile personale (generează mai multă distanță cu interlocutorul).
• Comunicați din empatie; punându-ne în locul celuilalt și făcându-l pe celălalt să se pună în locul nostru.

În acest link veți învăța să fiți mai asertiv. https://www.youtube.com/watch?v=930gSO6DFA4 Cum să fii asertiv?

Există mai multe tehnici asertive care vă pot ajuta să dați răspunsuri rapide și eficiente. Unele dintre ele sunt:

Sandviș : Vizualizați un sandviș. Are un prim strat moale de pâine. Această tehnică corespunde unei expresii amabile care empatizează cu cealaltă persoană („Am înțeles ceea ce spui …”, „Îmi pare foarte interesantă opinia” etc.). În al doilea strat al sandvișului se află ingredientul sau combinația principală. Tehnica asertivă corespunde părții în care ne exprimăm dezacordul etc. Astfel, argumentăm cu respect, dar cu fermitate opinia noastră („Datele colectate în ultimele sondaje susțin teza pe care o comentez pe …”). Ultima parte din sandviș este din nou un strat de pâine moale. Tehnica sandviș corespunde închiderii comentariul asertiv încercând să genereze stare bună, deschidere și empatie („În final, aceste subiecte ne interesează atât de mult, încât ies de sub control. .. “,” În orice caz, apreciez cu adevărat intervenția dvs. pentru că totul este învățat … “).
O altă tehnică asertivă utilă poate fi întrebarea asertivă. Se pune întrebarea celui care face un reproș sau o critică. Cum i s-ar părea că ar putea să o pună mai bine? sau întrebări similare. Ascultați răspunsurile și, dacă apreciați adecvat, implementați alternativa sugerată.

D) TIPURI DE ASCULTĂTORI

Există persoane foarte diferite în cadrul audienței la care vom face o prezentare. Pentru a ne dezvolta mai bine discursul și pentru a anticipa întrebări sau situații mai mult sau mai puțin confortabile, trebuie să luăm în considerare aceste șapte tipuri de ascultători.

• Ascultătorul „neliniștit”: oameni care caută în mod constant și au nevoie să facă ceva. A sta așezat și a asculta intervenția poate provoca uneori îngrijorare. Acestea sunt numite persoane „multitasking” și pentru a le conecta și a le capta atenția cu prezentarea, este recomandabil să le atrageți atenția prin fraze scurte sau întrebări care necesită un răspuns sau printr-o reflecție care necesită răspunsuri rapide și imediate. De exemplu „Cumpăr sau nu cumpăr acest produs?”.
• Ascultătorul „deconectat”. Ei preferă să afle ce se va spune înainte de a asculta. Ei se concentrează mai mult pe opinia sau percepția dvs. decât pe cea a prezentatorului. Pentru a le atrage atenția, trebuie să puneți întrebări rapide și să căutați interacțiunea cu ei. În plus, dacă vom face o prezentare agilă, va fi mai atractiv.
• Ascultătorul „întrerupător”. Nu pare să asculte. El tinde să întrerupă. Când o face, este mai bine să-l lași să vorbească fără a-l întrerupe și apoi a continua să vorbești pornind de la o expresie de genul „Așa cum spuneam …”. În acest fel, vom menționa întreruperea într-un mod subtil.
• Ascultătorul „apatic”. Dă impresia că este nemotivat și plictisit de discurs. Cu acest tip de ascultător se recomandă „injectarea” de energie prin implicarea lor și acordarea unui anumit rol.
• Ascultătorul „combativ”. Cu acest tip de ascultător este foarte probabil să existe un dezacord. Sunt pregătiți să nu fie de acord, să învinovățească sau să evidențieze greșelile. În acest caz, cea mai bună opțiune este să răspundem asertiv, adică să ne exprimăm părerea ferm și fără să jignim.
• Ascultătorul „analist”. Fiecare poveste, să zicem, va fi analizată. Sunt considerați ascultători buni și cu o capacitate mare de a oferi soluții, astfel încât în mai multe rânduri vor avea tendința de a sfătui vorbitorul sau restul publicului.
• Ascultătorul „implicat”. Sunt empatici și cu abilități mari de ascultare. Ei încearcă să profite la maximum de discurs. Implicarea lor ajută la motivarea vorbitorului pentru a continua să partajeze idei și să creeze o atmosferă bună.

J) CUM SĂ ÎNVINGI PUBLICUL

Provocarea este ca publicul să nu plece cu aceeași stare în care a venit. Intervenția noastră trebuie să genereze schimbări. Oricât ar fi de mic, trebuie produs ceva; o schimbare de opinie, o schimbare a stării emoționale, o întrebare, un nou scop sau intenție. Un vorbitor bun generează schimbări prin discursul său.

În ceea ce privește prezentarea, este necesar să se evite eșecurile în pregătire (improvizație excesivă sau pregătire slabă), eșecuri în explicație (simplitate sau complexitate excesivă, supra-reacție sau lipsă de claritate), eșecuri în argumentare (demagogie, exagerare sau abuz de resurse oratorice), eșec în pronunție, erori în utilizarea limbajului, pierderi din memorie (monotonie, repetare, abuz sau lipsă de umor, lipsă de empatie sau incapacitate de a crea o atmosferă bună) și eșecuri personale din cauza unei atitudini egocentrice sau agresive.

Pe lângă evitarea acestor eșecuri, este important să „câștigați” publicul prin exemple, anecdote și experiențe personale cât de cât potrivite. Publicul apreciază implicarea, care poate fi percepută atunci când o persoană vorbește despre ea însăși și se „dezbracă” în fața altora. Este întotdeauna un punct în favoarea lor. Pe de altă parte, există o serie de expresii sau cuvinte puternice care au împuternicit mulți vorbitori. Discursurile nesubstanțiale, plictisitoare sau slab structurate au fost salvate sau învinse grație cuvintelor „cârlig”.

„Am un vis” sau „Pot promite și promit” sunt exemple în acest sens. Cu puțină creativitate, fiecare discurs merită să fie vândut publicului. Pentru a face acest lucru, nu este suficient să pregătiți și să prezentați un conținut adecvat; trebuie să și ajungeți la celălalt. În cele din urmă, trebuie să vă amintiți că pueți câștiga doar dacă credeți în ceea ce spuneți. Prin urmare, fiecare cuvânt al discursului dvs. trebuie să fie al dvs.

K) ÎNCREDEREA DE SINE

Ca în orice alt domeniu, o persoană va fi un comunicator mai bun prin formare, învățare și exersare. Tot ceea ce facem în fiecare zi, la un moment dat, a avut o primă dată și am putea simți și o lipsă de încredere. Cum am putut depăși această situație? Cunoscându-ne, acceptându-ne, învățând și exersând. Aceasta este formula.

Auto-confirmarea este proiectată; construirea credibilității este esențială.
Toată lumea are ceva de spus; cu toții avem ceva de învățat și cu toții merităm să fim ascultați. Din acest punct de vedere, nu aveți nicio scuză să credeți că nu o puteți face.
De acolo, este important să se facă o serie de puncte sau de concretețe:

• A crede în ceea ce se spune este esențial pentru a consolida ideea că sunt oferite valoare și cunoștințe.
  „Credința este rădăcina și fibra entuziasmului, este calea sigură către succes, fundamentul care trebuie să modeleze viața oamenilor, astfel încât să poată trece de la a fi cenușiu și plictisitor la o aventură interesantă pentru a-și atinge obiectivele.”
• Relaxarea înainte de intervenție permite autocontrolul și sentimentul de autoeficiență.
• Focalizarea pe obiectiv ajută la concentrarea energiei asupra a ceea ce este cu adevărat important. Reunirea tuturor abilităților și cunoștințelor disponibile în favoarea obiectivului permite încrederea în sine.
• Profitarea de feedback-ul pozitiv pentru a construi o percepție pozitivă de sine întărește încrederea în sine. Oamenii au încredere în ei înșiși mai mult dacă simt încredere în mediul înconjurător.
• Totul este o chestiune de percepție. A ști cum să selectăm cea mai utilă și constructivă percepție a noastră și provocarea care trebuie depășită generează încredere în propria noastră capacitate.

https://www.youtube.com/watch?v=lhr9G8noUsE În acest videoclip veți găsi câteva sfaturi pentru a câștiga mai multă încredere în dvs. când vorbiți în public.

A) DE CE ESTE PLICTISITOR POWER POINT-UL

Poate fi incredibil, dar un cercetător australian, pe nume John Sweller (Universitatea din New South Wales), a expus Teoria Încărcării Cognitive. Această teorie afirmă că creierul nu poate absorbi informația dacă este transmisă simultan în două moduri. Astfel, Power Point provoacă creierul oamenilor prin eliberarea de informații oral și în scris în același timp. Atât de mult este saturația creierului, încât, potrivit acestui cercetător, Power Point provoacă somn.

Alți cercetători, precum Edward Tufte, confirmă faptul că acest tip de prezentare slăbește raționamentul verbal și spațial.

Dincolo de aceste investigații, merită să reflectăm dacă Power Point este sau nu plictisitor. Poate că nu este, pentru că prin chiar natura sa nu poate fi. Este pur și simplu un instrument complementar sau o resursă secundară pentru o prezentare sau un discurs. Cum a fost utilizat Power Point? A fost abuzat? Este posibil.

Mulți vorbitori s-au „ascuns” în spatele diferitelor diapozitive căutând sprijin, securitate sau încredere. Ideea este că un set de diapozitive nu are capacitatea de a genera credibilitate și nici nu poate înlocui, în orice caz, figura unui vorbitor bun. https://www.youtube.com/watch?v=wGBjzLWIzdk În acest videoclip veți găsi patru motive științifice care confirmă faptul că Power Point este plictisitor.

Astfel, este necesar să revenim la esența unei bune comunicări; aceea care se învârte în jurul oamenilor și a abilităților lor de comunicare. Discursul poate și trebuie să fie ajutat de orice resursă externă care favorizează vizualizarea lui, dar nu trebuie să joace niciodată rolul principal într-o intervenție.

Nu trebuie să oferiți o listă lungă de diapozitive încărcate de conținut pentru a satisface așteptările publicului. Această funcție este deja îndeplinită de cărți și resurse bibliografice.
Provocarea comunicării se bazează pe capacitatea de a concretiza ideile esențiale într-un mod plăcut și legat și, în final, să ofere o soluție utilă publicului.

Dacă doriți să utilizați sau nu Power Point este o alegere. Este posibil să reduceți numărul de diapozitive expuse sau să le înlocuiți cu alt material vizual.

Alegeți să fiți un vorbitor distractiv și evitați ce se întâmplă cu această persoană https://www.youtube.com/watch?v=69JZD60eR6s